Episodul 17 – Recensământul din Betleem
Maria și Iosif călătoreau din Nazaret spre Betleem, un oraș istoric micuț. Deși părea că mâna lui Cezar îi ducea la recensământ, totuși era mâna lui Dumnezeu care i-a făcut să călătorească și care îi proteja pe drum. Maria era spre sfârșitul sarcinii în acest punct. Vom afla mai multe despre călătoria lor în acest episod ,uitându-ne în capitolul 2 din Evanghelia după Luca.
Transcriere completă
Recensământul din Betleem
Data trecută ne-am uitat la Iosif, un descendent a lui David, un om drept și neprihănit. El a primit un vis de la un înger care l-a încurajat să o ia pe Maria de nevastă și să aibă grijă de copilul ce se va naște. Iosif a ascultat și a luat-o pe Maria în casa lui. Se pare că au trecut vreo șase luni de unde Luca începe din nou să nareze evenimentele ce au urmat.
“În vremea aceea a ieşit o poruncă de la Cezar August să se înscrie toată lumea. Înscrierea aceasta s-a făcut întâia dată pe când era dregător în Siria Quirinius. Toţi se duceau să se înscrie, fiecare în cetatea lui. Iosif s-a suit şi el din Galileea, din cetatea Nazaret, ca să se ducă în Iudeea, în cetatea lui David, numită Betleem – pentru că era din casa şi din seminţia lui David – să se înscrie împreună cu Maria, logodnica lui, care era însărcinată. Pe când erau ei acolo, s-a împlinit vremea când trebuia să nască Maria.” Luca 2:1-6
Înainte de a ne uita în pasaj ar trebui să ne oprim și să ne gândim ce s-a întâmplat în Nazaret în cele șase luni scurse de când Maria a rămas însărcinată. Faptul că Iosif și-a luat responsabilitatea asupra Mariei și copilului asta nu înseamnă că a fost mai ușor pentru ei doi. Probabil că șocul inițial al scandalului a trecut dar totuși ei au trebuit să trăiască în continuare cu acest stigmat zi de zi pe măsură ce interacționau cu familia, prieteni și restul oamenilor din Nazaret. Nu a fost deloc ușor pentru ei în cultura moralității ce era în zilele lor. Ce era în inima Mariei când copilașul s-a dezvoltat în pântecele ei și a început să lovească și să miște? Ea nu fusese niciodată cu un bărbat și totuși era însărcinată. Aduceți-vă aminte că îngerul i-a spus că i s-a făcut mare har din partea lui Dumnezeu.
Luca ne spune că Cezar Augustus a dat o poruncă ca fiecare să se înscrie în orașul lui. Acest lucru era necesar în scopuri militare și de evidență pentru taxe. Femeile nu trebuiau neapărat să fie prezente totuși Maria a mers împreună cu Iosif pentru că era la finalul sarcinii și urma să nască. Iosif era din casa lui David, de aceea el trebuia să se înregistreze în Betleem orașul lui David. Betleem era cam la 7-8km în sudul Ierusalimului în regiunea Iudeii. Betleemul era un oraș bogat în istorie. În Geneza este menționat pentru prima dată în narațiunea cu Rahela. Deasemenea a fost orășelul unde s-au desfășurat o parte din cartea Rut. În acest oraș a fost născut David și uns ca rege.
Iosif și Maria urmau să meargă pe o rută cunoscută de toți evreii din Galileea înspre Ierusalim ce trecea prin Samaria și pe lângă râul Iordan. Aceasta urma să aibă aprox. 130 km care nu urmau să fie străbătuți cu o mașină confortabilă cu aer condiționat și muzică clasică. Amenințările samaritenilor sau a tâlharilor sau chiar a animalelor sălbatice de-a lungul călătoriei puteau face călătoria mult mai grea și primejdioasă. Această călătorie ținând cont că Maria era însărcinată a fost foarte epuizantă pentru ea. Cu toate că Biblia nu menționează au mers cei doi pe jos sau au avut un măgar? În orice caz, măgarul nu este la fel de confortabil ca o limuzină. Toate acestea și multe alte lucruri sunt circumstanțele alese ca Dumnezeu să-și aducă în lume pe fiul său. Nu trebuie să neglijăm aceste detalii și ce ne spun ele despre inima lui Dumnezeu.
Poate după o săptămână de călătorit cei doi au întrezărit Betleemul la orizont și au început să urce terenul stâncos care i-a dus la poarta cetății. După toată această călătorie
probabil picioarele lor erau cu dureri, inimile erau cuprinse de frică, trupurile sleite de puteri și mințile pline cu întrebări care nu-și găseau răspunsul iar Maria era aproape de timpul de a da naștere.
Haideți să ne gândim la acestea. Micul oraș Betleem era plin de călători din toată țara care au venit să se înregistreze. Erau zgomote și aglomerație peste tot iar Iosif și Maria erau doar un cuplu necunoscut prin mulțime. După cum decurge narațiunea se pare că ei nu aveau nicio rudă în Betleem la care să poată să stea. Maria era aproape să nască pe viitorul împărat al Israelului și nimeni nu avea habar de aceasta. Nu a fost niciun anunț în oraș, niciun tratament special acordat cuplului și niciun anunț de fanfară ce prevestea venirea celor doi. Ce era în inima Mariei și a lui Iosif? Îngerul le spusese că cel pe care îl va naște Maria va fi Mesia, împăratul lui Israel și amândoi știau unde urma să se nască Mesia.
„Şi tu, Betleeme Efrata, măcar că eşti prea mic între cetăţile de căpetenie ale lui Iuda, totuşi din tine Îmi va ieşi Cel ce va stăpâni peste Israel şi a cărui obârşie se suie până în vremuri străvechi, până în zilele veşniciei.” Mica5:2
Aici au ajuns cei doi după vizitele angelice, după cuvintele profetice și după căutarea unui loc de cazare plini de așteptări, inundați de amintirile îngerilor care i-au vizitat. Totuși ei nu au găsit loc de cazare ci doar răspunsuri negative că toate locurile au fost ocupate.
De meditat…
Gândiți-vă cum a fost călătoria de la Nazaret la Betleem. Ce au simțit și cum a fost pentru Iosif și Maria?
Ce simțea Maria și la ce se gândea de fiecare dată când copilașul lovea în pântecele ei?
