Episodul 44 – Iată Mielul lui Dumnezeu

Iată Mielul lui Dumnezeu

În ultimele episoade ne-am uitat în linii mari la evenimentele începând cu botezul lui Isus iar mai apoi cele 40 de zile de ispitire în pustie. Ultima dată am văzut vizita liderilor din Ierusalim care au venit la Ioan în pustie. Acesta a trecut testul ispitei unde putea să atragă atenția asupra lui însuși și să nu indice spre Isus cel căruia îi pregătea calea. A fost un moment foarte important pentru Ioan – unde el nu a declarat nimic despre sine însuși care nu era adevărat. Din acel moment Ioan a început să devină mai puțin important în scena istoriei pe măsură ce Isus creștea în importanță. Ioan nu a trebuit să aștepte mult după inchiziția sa înainte să-l vadă pe Isus din nou. Scripturile ne spun că acest lucru s-a petrecut a doua zi.

A doua zi, Ioan a văzut pe Isus venind la el şi a zis: „Iată Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii! El este Acela despre care ziceam: „După mine vine un Om care este înaintea mea, căci era înainte de mine. Eu nu-L cunoşteam, dar tocmai pentru aceasta am venit să botez cu apă: ca El să fie făcut cunoscut lui Israel.” Ioan a făcut următoarea mărturisire: „Am văzut Duhul coborându-Se din cer ca un porumbel şi oprindu-Se peste El. Eu nu-L cunoşteam; dar Cel ce m-a trimis să botez cu apă mi-a zis: „Acela peste care vei vedea Duhul coborându-Se şi oprindu-Se este Cel ce botează cu Duhul Sfânt.” Şi eu am văzut lucrul acesta şi am mărturisit că El este Fiul lui Dumnezeu.” Ioan1:29-34

Haideți să vedem geografic și cronologic acest pasaj. Suntem încă în Betania de dincolo de Iordan, la nord de Marea Moartă, acolo unde Ioan la botezat pe Isus. Cronologic acest eveniment este doar la câteva săptămâni după botezul lui Isus undeva în primăvara anului 27 d.Hr. După ce Ioan l-a botezat pe Isus, Duhul îl duce pe Isus imediat după aceea în pustie iar între timp apare inchiziția de la Ierusalim prin leviții și preoții prezenți. Iar a doua zi după ce aceștia pleacă Ioan îl vede din nou pe Isus.

Ceea ce Ioan spune aici în prima lui mărturisire publică despre Isus este foarte important. Acesta va fi un moment de cotitură unde totul se va schimba pentru Ioan și Isus. Ioan urma să nu mai pregătească calea pentru Isus – Ioan trimitea pe alții la Isus ca fiind „Acela” despre care întreaga lucrare a lui Ioan indica. Chiar dacă evenimentele viitoare, în zile ce urmau o să-i mai găsească pe cei doi împreună, Isus era Acela ce urma să câștige întâietatea în națiune în timp ce Ioan se retrăgea în spatele cortinei.

Primul lucru pe care Ioan îl spune este „Iată!” Cuvântul este o poruncă imperativă ca să „vezi”. El spune mulțimilor: Luați ochii de pe mine și priviți la El. Oh..de multe ori inimile noastre păcătoase sunt înclinate să facă complet opusul: Hei, uitați-vă la mine, am ceva să spun sau am ceva să vă ofer. Putem vedea cum modelul vieții lui Ioan și mesajul lui imita modelul crucii. Am face bine dacă am medita la acest cuvânt al lui Ioan astăzi în timp ce grupările noastre creștine sunt focalizate tot mai mult asupra noastră și a ceea ce Isus poate face pentru noi.

Ioan continuă să spună: „Iată Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii!” Ce declarație încărcată de semnificație! El îl numește pe Isus mielul lui Dumnezeu, ceea ce un evreu înțelegea ca fiind o referință clară la conceptele Vechiului Testament. În Exod 12 vedem mielul de Paște, în Num.28 este mielul de jertfă zilnică și mielul dus la tăiere în Isaia 53. În toate aceste instanțe jertfirea și moartea erau implicate așa încât cuvintele lui Ioan despre Isus nu aveau cum să nu fie înțelese de orice evreu prezent. Aceeași persoană căreia de la naștere i s-a promis că va fi Mesia – fiul descendent din David care va domni din Ierusalim – va fi și  o jertfă pentru ispășirea păcatului. Oare cât de mult înțelegea Ioan ceea ce zicea el și cât de mare a fost șocul acestor cuvinte chiar pentru el? Din toată mulțimea, Ioan privea la cineva care părea doar un om normal și a exclamat: Priviți la El! El este jertfa de ispășire pentru întreaga lume! Ceea ce este bine de văzut în acest pasaj este că sunt indicii mici despre Isus care fac aluzie la cruce și cum puterea jertfei sale se va extinde chiar mai mult decât poporul Israel în întreaga lume.

Ioan continuă să spună: „După mine vine un Om care este înaintea mea, căci era înainte de mine. Ceea ce avem în această declarație este o descriere a preexistenței lui Isus. La începutul cap.1 citim: „La început a fost cuvântul.” Isus este cel care era – cel glorios care a făcut toate lucrurile și care a existat înaintea tuturor. Iar acum îl vedem într-o condiție umană umblând lângă Marea Moartă în Israel. Cum a fost când Ioan s-a uitat în ochii lui? În următorul verset Ioan spune: Eu nu-L cunoşteam, dar tocmai pentru aceasta am venit să botez cu apă: ca El să fie făcut cunoscut lui Israel. Cel mai probabil, Ioan și Isus nu s-au cunoscut înainte. Totuși acest verset nu trebuie interpretat că de aceea Ioan nu-l cunoștea pe Isus. La urma urmei, ei erau rude și părinții lui Ioan i-au spus cu siguranță despre Isus. Ceea ce Ioan încearcă să ne spună aici este că el nu știa că Isus este Mesia până a văzut semnul Duhului Sfânt pogorându-se peste El:

„Am văzut Duhul coborându-Se din cer ca un porumbel şi oprindu-Se peste El. Eu nu-L cunoşteam; dar Cel ce m-a trimis să botez cu apă mi-a zis: „Acela peste care vei vedea Duhul coborându-Se şi oprindu-Se este Cel ce botează cu Duhul Sfânt.” Şi eu am văzut lucrul acesta şi am mărturisit că El este Fiul lui Dumnezeu.” 

Mărturia lui Ioan despre Isus că El este Fiul lui Dumnezeu este așa de importantă. În toate cuvintele sale de până aici, Ioan a accentuat divinitatea lui Isus și rolul său ca fiu al lui David bazat pe legământul lui Dumnezeu cu acesta și psalmul 2, și faptul că va domni peste toate națiunile din Ierusalim. Dar de asemenea îl accentuează pe Isus ca robul slujitor, Mielul lui Dumnezeu care urma să fie sacrificat. Sunt câteva versete care pot fi menționate:

Când a fost chinuit şi asuprit, n-a deschis gura deloc, ca un miel pe care-l duci la măcelărie şi ca o oaie mută înaintea celor ce o tund: n-a deschis gura. Is.53

„Fiule”, a răspuns Avraam, „Dumnezeu însuşi va purta grijă de mielul pentru arderea de tot.” Şi au mers amândoi împreună înainte. Gen22:8

căci Hristos, Paştile nostru, a fost jertfit. 1Cor.5:8

Aceasta este una din temele importante pe care evangheliile le dezvoltă prin lucrarea lui Isus – că Isus este întradevăr Mesia dar că mai întâi va trebui să sufere înainte să stea pe tronul de domnie a lui David și să domnească din Ierusalim. Autoritățile evreilor, fariseii și ucenicii așteptau în mod evident o mișcare insurecționistă (de revoltă) similar cu ceea ce se întâmplase în trecut cu Iuda Macabeul. Ei nu se gândeau că Mesia urma să moară în mâinile romanilor. Puteți vedea cum moartea (crucea) urma să fie un eșec pentru cei cu așteptări insurecționiste? Așa cum vom vedea, Isus nu o să-și instaureze împărăția prin revolte și mișcări insurecționiste. Isus a spus că împărăția va fi instaurată brusc când El va veni din ceruri cu foc în Ziua Domnului. Dar înainte ca acea zi să vină și ca Isus să fie recunoscut pentru cine este cu adevărat în întreaga lume, El urma să sufere. Aceste versete la care ne-am uitat indică spre jertfă și suferință.

Câteva puncte de meditare:

Imaginează-te că ești unul dintre ucenicii lui Ioan ascultând unul din îndemnurile lui atunci când vorbea despre Isus. Care ar fi reacția ta?

Gândește-te ce s-a petrecut mai apoi în restul zilei după afirmația lui Ioan. A vorbit Isus cu cineva despre ceea ce Ioan a afirmat despre El? Unde a stat Isus peste noapte?

În studiul următor ne vom uita la ce se întâmplă la doar o zi distanță după aceasta atunci când Isus își cheamă primii ucenici.