7. Legămintele Scripturii- 2Petru 3 – Concluzii finale
7. 2Petru 3 - Concluzii finale
Seria – Legămintele scripturii
2Petru 3 – Concluzii finale
În episoadele trecute am văzut câteva elemente din pasajul din 2Petru3. Prin intermediul acestuia Petru încearcă să îndemne credincioșii să fie sănătoși în credință pe baza nădejdii lui Dumnezeu spusă încă din vechime prin profeții săi.
Petru citează din cartea Isaia despre Ziua Domnului și promisiunea unor ceruri și un pământ nou. Ziua Domnului va descoperi și judecata elementele și principiile prezente ale lumii și veacului acestuia iar deasemenea tot Ziua Domnului va aduce o creație înnoită în care pământul va fi o casă a dreptății.
Această înțelegere avea menirea să ancoreze credincioșii într-o trăire sfântă și evlavioasă cu perseverență pe cale cu o ancoră sigură în promisiunile lui Dumnezeu până în acea Zi.
Totuși, chiar din generația apostolilor nădejdea legămintelor și promisiunilor lui Dumnezeu au început să fie atacate și răstălmăcite și au dus în rătăcire și pierderea tăriei credinței multor credincioși.
Acest lucru urmează să fie menționat de Petru în ultima parte a pasajului din 2Petru3:
„Să credeţi că îndelunga răbdare a Domnului nostru este mântuire, cum v-a scris şi preaiubitul nostru frate Pavel, după înţelepciunea dată lui, ca şi în toate epistolele lui, când vorbeşte despre lucrurile acestea. În ele sunt unele lucruri grele de înţeles pe care cei neştiutori şi nestatornici le răstălmăcesc ca şi pe celelalte Scripturi, spre pierzarea lor”. v.15-16
Petru spune că perioada de întârziere a Zilei Domnului și promisiunilor lui Dumnezeu trebuie înțeleasă prin faptul că Dumnezeu este milos față de păcătoși acordându-le har spre pocăință. Petru ne spune că Pavel scrie în toate epistolele referitor la această nădejde a zilei Domnului cu toate implicațiile ei, făcând o afirmație foarte importantă.
Totuși, tot Petru ne spune că unii oameni ignoranți la cuvintele și interpretarea profeților și nestatornici în trăirea lor răstălmăcesc cele spuse de Pavel și apostolii Domnului în scrierile lor iar acest lucru spre propia pierzare.
Acesta este unul dintre cele mai serioase avertismente din scripturi. Scrierile și îndemnurile apostolilor legate de nădejde, Ziua Domnului și restaurarea tuturor lucrurilor sub o domnie dreaptă au început să fie distorsionate chiar de pe la început.
Totuși, cum au ajuns toate acestea să fie distorsionate?
Pe scurt, infiltrarea și amestecul gnosticismului și a unui sistem de interpretare străin gândirii apostolilor au schimbat atât orientarea și ancora nădejdii Zilei Domnului cât și trăirea credincioasă bazată pe veghere și așteptarea promisiunilor lui Dumnezeu.
De aceea vedem în v.17 îndemnul lui Petru:
„Voi deci, preaiubiţilor, ştiind mai dinainte aceste lucruri, păziţi-vă ca nu cumva să vă lăsaţi târâţi de rătăcirea acestor nelegiuiţi şi să vă pierdeţi tăria”.
Concluzii finale
Legământului lui Dumnezeu cu creația inițială discutată pe scurt în ultimele episoade și promisiunile, credincioșia și puterea lui Dumnezeu de a elibera creația de sub păcat, blestem și decădere sunt fundamentale planului de răscumpărare al lui Dumnezeu. Ele sunt de asemenea și un mecanism intrinsec al evangheliei în a susține și întări până la capăt o credincioșie loială a ucenicilor Domnului până în acea Zi.
Resurse similare
Vă recomandăm aceste link-uri care sunt în legătură cu acest subiect