14. Împărăția lui Dumnezeu- Gloria Templului în scrierile lui Pavel

Împărăția lui Hristos – Gloria Templului Confirmarea în mesajul de după înviere

Cea mai mare evidență a continuității așteptării mesianice în relație cu Templul este răspunsul ucenicilor de după înălțarea Domnului Isus. Atunci când îngerii au spus: „Acest Isus, care S-a înălţat la cer din mijlocul vostru, va veni în acelaşi fel cum L-aţi văzut mergând la cer.” (Fapte 1:11), ucenicii s-au întors în Ierusalim și „tot timpul stăteau în Templu şi lăudau şi binecuvântau pe Dumnezeu”. (Luca 24:53). Mai mult decât atât, „toţi împreună erau nelipsiţi de la Templu în fiecare zi”, acest lucru presupunând orele de rugăciune de la Templu așa cum vedem în Fapte 3:1: „Petru şi Ioan se suiau împreună la Templu, la ceasul rugăciunii”.

În mod similar, Petru a ascultat îndemnul îngerului care i-a poruncit „Duceţi-vă, staţi în Templu şi vestiţi norodului toate cuvintele vieţii acesteia.” (Fapte 5). Aceasta era practica normală a apostolilor care nu încetau să înveţe pe oameni şi să vestească Evanghelia lui Isus Hristos, în fiecare zi, în Templu şi acasă. Nu vedem nicăieri că această predicare a lui Hristos discredita existența Templului cu toate că aceastea au fost acuzațiile false față de Ștefan

„Omul acesta nu încetează să spună cuvinte de hulă împotriva acestui Locaş Sfânt au zis nişte martori mincinoşi” în Fapte 6:13

și față de Pavel „Bărbaţi israeliţi, daţi ajutor! Iată omul care propovăduieşte pretutindeni şi în toată lumea împotriva norodului, împotriva Legii şi împotriva Locaşului acestuia; Fapte 21:28

Din nefericire interpretarea istorică a bisericii se dovedește vinovată de aceleași acuzații împotriva Templului, legii sau poporului Israel.

Imediat după întâlnirea cu Domnul pe drumul Damascului, în aceeași manieră ca restul apostolilor, Pavel s-a întors în Ierusalim ca să se roage la Templu (Fapte 22:17). Nu vedem nicăieri în lucrarea lui Pavel vreun sens de renunțare la Templu ci mai degrabă era punctul de referință unde se întorcea mereu pentru închinare, rugăciune și ținerea Sărbătorilor.

Cuvântul din Fapte 25:8 spus lui Festus întărește încă o dată cele spuse mai sus:
Pavel a început să se apere şi a zis: „N-am păcătuit cu nimic, nici împotriva cezarului nici împotriva Legii iudeilor, nici împotriva Templului.”

Ce putem spune totuși despre faptul că Pavel numește credincioșii din Corint ca fiind Templul lui Dumnezeu?

Haideți în primul rând să citim pasajele și contextul din Corinteni.

„Nu ştiţi că voi sunteţi templul lui Dumnezeu şi că Duhul lui Dumnezeu locuieşte în voi? Dacă nimiceşte căci templul lui Dumnezeu este sfânt, şi aşa sunteţi voi”. 1Corinteni 3

„Nu ştiţi că trupul vostru este Templul Duhului Sfânt care locuieşte în voi şi pe care L- aţi primit de la Dumnezeu? Şi că voi nu sunteţi ai voştri? Fugiţi de curvie! Orice alt păcat, pe care-l face omul, este un păcat săvârşit afară din trup; dar cine curveşte păcătuieşte împotriva trupului său. Căci aţi fost cumpăraţi cu un preţ. Proslăviţi, dar, pe Dumnezeu în trupul şi în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu”.1Cor.6:18-19

„Cum se împacă templul lui Dumnezeu cu idolii? Căci noi suntem templul Dumnezeului celui Viu, cum a zis Dumnezeu: „Eu voi locui şi voi umbla în mijlocul lor; Eu voi fi Dumnezeul lor, şi ei vor fi poporul Meu.” De aceea: „Ieşiţi din mijlocul lor şi despărţiţi-vă de ei, zice Domnul; nu vă atingeţi de ce este necurat, şi vă voi primi. Deci fiindcă avem astfel de făgăduinţe, preaiubiţilor, să ne curăţăm de orice întinăciune a cărnii şi a duhului şi să ne ducem sfinţirea până la capăt, în frica de Dumnezeu”. 2Cor.6:16

Câteva observații generale pe aceste pasaje.

În primul rând, pe vremea când Pavel a scris toate acestea Templul din Ierusalim era încă funcțional. De aceea, pentru că Pavel îi atribuia stimă, reverență și un loc central datorită înțelegerii rolului Templului în planul lui Dumnezeu el folosește metafora (analogia) Templului pentru credincioși în câteva lucruri în care vrea să-i conștientizeze pentru a le transmite o trăire credincioasă.

În al doilea rând, cu toții știm că Templu a fost locuit de Duhul și slava Domnului în trecut și va fi locuit și în viitor. Pavel face o comparație între credincioșii umpluți cu Duhul Sfânt ca fiind un Templu.
„Nu ştiţi că voi sunteţi templul lui Dumnezeu şi că Duhul lui Dumnezeu locuieşte în voi”?

Astfel, pecetea Duhului Sfânt în credincioși va garanta moștenirea viitoare. De aceea umplerea cu Duhul Sfânt a credincioșilor nu anulează sau minimalizează importanța Templului ci mai degrabă confirmă gloria viitoare prin venirea lui Mesia la Templu pentru domnia Sa pe întreg pământul.

În al treilea, rând Pavel folosește comparația Templului cu credincioșii pentru a-i orienta pe aceștia spre sfințire și trăire curată.
„căci templul lui Dumnezeu este sfânt, şi aşa sunteţi voi”.

„Căci noi suntem templul Dumnezeului celui Viu… de aceea să ne curăţăm de orice întinăciune a cărnii şi a duhului şi să ne ducem sfinţirea până la capăt, în frica de Dumnezeu”.

În al patrulea rând, Pavel folosește această comparație pentru a-i lămuri pe corinteni și mai clar de contextul lor cu Temple închinate idolilor și de noul lor statut în care credeau în Dumnezeul lui Israel și nădăjduiau în gloria viitoare.

„Cum se împacă templul lui Dumnezeu cu idolii? Căci noi suntem templul Dumnezeului celui Viu, cum a zis Dumnezeu: „Eu voi locui şi voi umbla în mijlocul lor; Eu voi fi Dumnezeul lor, şi ei vor fi poporul Meu.”

Concluzii finale

O comparație își are rostul doar când aceasta este valoroasă în ochii celui care o rostește. Pentru că Pavel atribuia Templului reverență și un loc central în nădejdea și planul lui Dumnezeu folosește această analogie a Templului pentru a orienta credincioșii din Corint într- o trăire sfântă, separată față de idolatria din jurul lor. Este o nebunie interpretarea că aceste pasaje îl regăsesc pe Pavel schimbând înțelesul Templului și redefinind nădejdea viitoare ca și cum ar fi realizată în prezent în mod spiritual.

Așa cum biserica primară a ținut de o interpretare simplă, literară în acord cu profeții din vechime cu privire la Templu, Ierusalim și împărăția viitoare așa vrem să facem și noi.

Vom încheia cu cuvintele lui Iustin Martirul cu care am face bine să fim în acord:

„Dar eu ș i alț ii, care suntem creș tini cu mintea întreagă în toate privinț ele, suntem încredinț aț i că va fi o înviere a morț ilor ș i o mie de ani în Ierusalim, care atunci va fi zidit, împodobit ș i extins după cum declară profeț ii Ezechiel ș i Isaia ș i alț ii”.