Episodul 42 – Isus în pustie

Isus în pustie

În episodul trecut ne-am uitat la botezul lui Isus în râul Iordan înfăptuit de către Ioan Botezătorul. Am vorbit cum botezul lui Isus a fost o confirmare a lucrării lui Ioan Botezătorul în chemarea poporului evreu la pocăință. Mesajul lui Ioan Botezătorul era acela că ei nu puteau moșteni binecuvântările și promisiunile oferite de Dumnezeu lui Avraam doar pe baza descendenței etnice. Astfel, botezul lui Isus era un semn pentru poporul Israel ce fusese botezat că tot ceea ce Ioan făcuse era adevărat. Am vorbit mai apoi de cuvintele Tatălui din ceruri de la botezul lui Isus și în mod specific despre fraza „fiul meu preaiubit” și cum aceasta se referea la limbajul Tată/Fiu din legământul făcut cu David de Dumnezeu. Tatăl confirma astfel că Isus este Mesia care va domni din Ierusalim de pe tronul lui David pentru totdeauna. De asemenea, am vorbit despre însemnătatea cuvântului uns de Duhul Sfânt. Noi trebuie să înțelegem ungerea lui Isus ca o desemnare pentru o anumită funcție mai degrabă decât ceva puteri speciale datorate acesteia. La fel cum Samuel la uns pe David cu ulei, la fel Isus a fost uns de Duhul și desemnat să fie împăratul lui Israel și slujitorul din Isaia 42 în care Dumnezeu își va pune Duhul.

În studiu de astăzi ne vom uita din nou în Betania de dincolo de Iordan și la ceea ce s-a întâmplat imediat după botezul lui Isus.

Îndată Duhul a mânat pe Isus în pustiu, unde a stat patruzeci de zile, fiind ispitit de Satana. Acolo stătea împreună cu fiarele sălbatice, şi-I slujeau îngerii.  Marcu 1:12-14

Imediat după botezul lui Isus, El este condus în pustie de Duhul. Marcu descrie acest lucru foarte general iar Ioan nici nu consemnează acest lucru. Matei și Luca ne dau mai multe detalii și adaugă că Isus a postit 40 de zile și a fost ispitit de Satan. Nu știm sigur în ce zonă de pustie a fost dus Isus dar probabil că este vorba de regiunea pustiei din Iudeea despre care am mai vorbit în trecut. Trebuie să ne luăm ceva timp să ne gândim ce s-a întâmplat cu Isus de-a lungul celor 40 de zile într-o zonă izolată, în pustie. Unde a dormit? Ce a făcut timp de 40 de zile? Cum a fost pentru el această perioadă știind că 40 de zile este o perioadă lungă de timp. Ar trebui să ne gândim la propria noastră viață cum ar fi să fim luați dintr-o dată într-o zonă aridă și izolată. Trebuie să ne imaginăm slăbiciunea fizică, nevoia de disciplină mentală, tehnicile de supraviețuire și mai presus de toate acestea faptul că Isus nu a mâncat deloc mâncare. Isus era Dumnezeu întrupat dar așa cum Filipeni 2 ne arată, el nu și-a folosit identitatea de Dumnezeu pentru vreun avantaj propriu.

Ispititorul s-a apropiat de El şi I-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, porunceşte ca pietrele acestea să se facă pâini.” Atunci diavolul L-a dus în sfânta cetate, L-a pus pe streaşina Templului Atunci diavolul L-a dus în sfânta cetate, L-a pus pe streaşina Templului şi I-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos; căci este scris: „El va porunci îngerilor Săi să vegheze asupra Ta; şi ei Te vor lua pe mâini, ca nu cumva să Te loveşti cu piciorul de vreo piatră.” „De asemenea este scris”, a zis Isus: „Să nu ispiteşti pe Domnul Dumnezeul tău.” Diavolul L-a dus apoi pe un munte foarte înalt, I-a arătat toate împărăţiile lumii şi strălucirea lor şi I-a zis: „Toate aceste lucruri Ţi le voi da Ţie, dacă Te vei arunca cu faţa la pământ şi Te vei închina mie.” „Pleacă, Satano”, i-a răspuns Isus. „Căci este scris: „Domnului Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să-I slujeşti.” Atunci diavolul L-a lăsat. Şi deodată au venit la Isus nişte îngeri şi au început să-I slujească. Matei 4:3-11

Uitându-ne la acest pasaj vedem trei căi prin care Isus a fost ispitit. În ce aspecte a fost ispitit? Ei bine, ca să putem înțelege ispitele, trebuie să înțelegem cu ce începe Satan. El spune: „dacă ești fiul lui Dumnezeu”. Satan nu spune dacă ești divin atunci transformă pietrele în pâine sau dacă ești divin, spune îngerilor să te prindă de pe acoperișul templului sau următoarea cerință care pare ciudată dacă ești divin închină-te mie și eu îți voi da totul. Cu siguranță Isus era divin dar ceea ce este bine să vedem aici este că ispitele pe care Satan i le-a adus lui Isus nu aveau menirea să dovedească divinitatea sa. Pentru un moment trebuie să încercăm să nu asociem conceptul de fiu al lui Dumnezeu cu divinitatea. Isus este fiul lui Dumnezeu și este divin dar aceste două lucruri nu sunt sinonime. Cu alte cuvinte o persoană poate fi fiul lui Dumnezeu dar acest lucru nu însemnă neapărat divinitatea acelei persoane. În scripturi Adam este chemat ca fiu al lui Dumnezeu și el nu era divin nu-i așa? Aceasta poate fi o idee nouă pentru unii dintre noi. Sunt multe de spus pe această temă dar ceea ce vrem să vedem din context este că dacă ispita a fost că Isus e fiul lui Dumnezeu și asta înseamna divinitatea lui, răspunsurile pe care acesta le dă nu prea au sens. În acest pasaj sunt lucruri mult mai adânci decât putem observa inițial. De multe ori citim acest pasaj în mod izolat dar nu putem disocia de contextul evangheliilor de până acum. Ce a spus Tatăl doar cu câteva momente înainte la botezul lui Isus? El a spus „acesta este fiul meu preaiubit”. Faptul că putem înțelege în context ce înseamnă „fiul meu preaiubit” ne ajută să înțelegem mai apoi de ce Satan îl ispitește pe Isus. Toate au de-a face cu identitatea sa de Fiu al lui Dumnezeu.

Sunt două nivele al reprezentării aici – primul, Isus este în pustie reprezentând întreaga umanitate. Isus este „ultimul Adam” și „al doilea om” așa cum 1Cor.15:45-47. Așa cum Adam a fost fiul lui Dumnezeu (Luca 3), Isus este „fiul lui Dumnezeu”. El este omul cel nou, reușind acolo unde primul om, Adam, a eșuat. La fel cum Adam a fost ispitit de șarpe și alungat în pustie când a eșuat, Isus a fost victorios în pustie împotriva ispitelor șarpelui. Din pricina a cine este, El a deschis o cale omenirii pentru a intra în promisiunea restaurării tuturor lucrurilor. Isus este reprezentantul întregii umanități fără a avea o natură păcătoasă.

Al doilea nivel al reprezentării este ca și cap al poporului Israel. În Exod 4:22-23 Israel era încă în Egipt iar Moise în confrunta pe Faraon:

Tu vei zice lui faraon: „Aşa vorbeşte Domnul: „Israel este fiul Meu, întâiul Meu născut. Îţi spun: Lasă pe fiul Meu să plece, ca să-Mi slujească; dacă nu vrei să-l laşi să plece, voi ucide pe fiul tău, pe întâiul tău născut.” 

Dumnezeu numește întreg poporul Israel „fiu, întâiul născut”. Similaritățile dintre acest pasaj și cel cu ispitirea lui Isus sunt evidențiate cu un scop anume. Satan îl ispitește pe Isus spunându-i: „Dacă ești Fiul lui Dumnezeu…”. De asemenea Israel, întâiul născut al lui Dumnezeu a fost în pustie 40 de ani la fel cum Isus a fost ispitit 40 de zile. Isus este ispitit de trei ori ca și cap al poporului evreu El fiind Mesia, împăratul.  Isus răspunde de trei ori din cartea Deuteronom (cap.6-8), din legea pe care Dumnezeu a dat-o Israelului prin Moise. Motivul pentru care Isus a răspuns din aceste pasaje este că Israel a promis lui Dumnezeu că au să împlinească legea dar nu au făcut-o în cele din urmă. Isus împlinește Legea și-și demonstrează neprihănirea și astfel abilitatea de a moșteni promisiunile pe care Dumnezeu i le-a promis lui Avraam. Isus este adevărata sămânță a lui Avraam, cel care va moșteni promisiunile, iar așa cum restul Noului Testament va spune cei care sunt în El sau uniți cu el în credință vor moșteni promisiunile atunci când Isus va veni să înnoiască toate lucrurile. Alt pasaj care este menționat pe scurt aici este psalmul 2 unde Dumnezeu spune: 

„Eu voi vesti hotărârea Lui” – zice Unsul – „Domnul Mi-a zis: „Tu eşti Fiul Meu! Astăzi Te-am născut. Cere-Mi, şi-Ţi voi da neamurile de moştenire, şi marginile pământului în stăpânire! v.7-8

Care este cea de-a treia ispită cu care Satan a venit la Isus? Satan i-a spus că-i va da împărățiile lumii dacă i se închină lui. Satan știa că Isus este Fiul lui Dumnezeu, Mesia care va domni peste națiuni așa cum am văzut în psalmul 2 totuși l-a ispit pe Isus să se îndoiască de  acest lucru. Încă un pasaj ajutător este cel din Deuteronom17:

După ce vei intra în ţara pe care ţi-o dă Domnul Dumnezeul tău şi o vei stăpâni, după ce-ţi vei aşeza locuinţa, şi vei zice: „Vreau să pun peste mine un împărat, ca toate neamurile care mă înconjoară,” să pui peste tine ca împărat pe acela pe care-l va alege Domnul Dumnezeul tău, şi anume, să iei un împărat din mijlocul fraţilor tăi; nu vei putea să pui împărat pe un străin, care să nu fie fratele tău. Dar să n-aibă mulţi cai şi să nu întoarcă pe popor în Egipt ca să aibă mulţi cai; căci Domnul v-a zis: „Să nu vă mai întoarceţi pe drumul acela.” Să n-aibă un mare număr de neveste, ca să nu i se abată inima; şi să nu strângă mari grămezi de argint şi aur. Când se va aşeza pe scaunul de domnie al împărăţiei lui, să scrie pentru el, într-o carte, o copie a acestei Legi, pe care s-o ia de la preoţii din neamul leviţilor. Va trebui s-o aibă cu el şi s-o citească în toate zilele vieţii lui, ca să înveţe să se teamă de Domnul Dumnezeul lui, să păzească şi să împlinească toate cuvintele din Legea aceasta şi toate poruncile acestea, pentru ca inima lui să nu se înalţe mai presus de fraţii lui şi să nu se abată de la poruncile acestea nici la dreapta, nici la stânga şi să aibă astfel multe zile în împărăţia lui, el şi copiii lui, în mijlocul lui Israel. v.14-20

Acest pasaj este scris cu mult înainte ca Israel să intre în țara promisă și ca ei să ceară să aibă un împărat care să domnească peste ei. Ce le spune Moise aici? „Israel, când veți avea un împărat peste voi în țară, asigurați-vă că este din neamul vostru și că iubește Legea Domnului”. Astfel, împăratul nu va deveni mândru și neascultător și va domni mult în împărăția sa. Atunci când ne uităm în istoria împăraților lui Israel vedem că fiecare dintre ei a avut falimentele și eșecurile lor. Dar Isus, fiul lui Dumnezeu – împăratul lui Israel, a fost cel care a împlinit legea desăvârșit, a avut frica Domnului și a ținut toate poruncile. Din pricina acestui lucru, El este în măsură să fie adevăratul împărat cel a cărui împărăție nu va avea sfârșit așa cum vedem și în Isaia 9.

Sunt mult mai multe de spus despre acest eveniment al ispitirii lui Isus de aceea putem medita la mai multe detalii ce pot fi asociate cu acest pasaj. Ceea ce este important de văzut este legătura dintre botezul lui Isus și ispitirea lui imediată în pustie. Acest lucru este foarte important evenimentelor ulterioare pe care le vom vedea în evanghelii și chiar pentru noi cei care trăim în perioada promisiunilor până vom vedea împlinirea lor. Data viitoare vom continua să vedem slujirea timpurie a lui Isus din Iudeea.