32. Legămintele Scripturii- Noul Legământ în 1Corinteni 11

Seria – Legămintele Scripturilor

Noul Legământ în scrierile lui Pavel

În 1Corinteni 11:23-26 citim:

„Căci am primit de la Domnul ce v-am învăţat; şi anume, că Domnul Isus, în noaptea în care a fost vândut, a luat o pâine. Şi, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, a frânt-o şi a zis: „Luaţi, mâncaţi; acesta este trupul Meu care se frânge pentru voi; să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea.” Tot astfel, după Cină, a luat paharul şi a zis: „Acest pahar este legământul cel nou în sângele Meu; să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea, ori de câte ori veţi bea din el.” Pentru că, ori de câte ori mâncaţi din pâinea aceasta şi beţi din paharul acesta, vestiţi moartea Domnului, până va veni El.”

Pavel leagă credincioșii din Corint de același nou legământ anunțat de Domnul în noaptea în care a fost trădat. Pentru explicarea semnificației elementelor folosite la Masa Domnului, Pavel citează cuvintele rostite de Isus la Cina cea de Taină.

Totuși cum interpretăm acest lucru în legătură cu Noul Legământ? Ce aplicație practică are?

Când Pavel citează cuvintele Domnului „Acest pahar este legământul cel nou în sângele Meu în asociere cu paharul pe care corintenii îl împărtășeau el dorea să le amintească că această practică slujea ca o aducere aminte de moartea Domnului și de nădejdea revenirii Lui.

„Pentru că, ori de câte ori mâncaţi din pâinea aceasta şi beţi din paharul acesta, vestiţi moartea Domnului, până va veni El.”

Astfel, puterea acestei practici stătea în primul rând în reamintirea morții Domnului care însemna sângele vărsat la cruce pentru iertarea păcatelor și identificarea trăirii lor zilnice cu modelul cruciform al Domnului Isus.

În al doilea rând, ei se ancorau în nădejea revenirii Lui care însemna înviere, venirea împărăției și restaurarea tuturor lucrurilor, adevărata veste bună. Aceasta era cu adevărat o ancoră care nu înseală care avea menirea să ferească adunarea în a-și pune vreo altă nădejde în acest veac rău prin poftele firii pământești, lăcomia de bani sau alte lucruri ca acestea.

Aceste două lucruri sunt similare cu cele în care Isus i-a ancorat pe ucenici în Luca 22. El le-a spus că moartea Sa va însemna iertarea de păcate sub care ucenicii urmau să fie iertați până la venirea Împărăției și împlinirea tuturor promisiunilor lui Dumnezeu.

Așa cum am văzut, sângele legământului celui nou, nu a însemnat redefinirea și inaugurarea noului legământ diferit față de modul cum profeții l-au descris în trecut. Sângele și moartea lui Isus Hristos urmau să fie soluția de iertare prin care credincioșii (evrei și neevrei) vor avea parte de Noul Legământ la revenirea lui Hristos.

De aceea, puterea și însemnătatea cuvintelor lui Pavel către Corinteni nu stăteau în faptul că ei erau deja parte în noul legământ într-un mod prezent și spiritual (un lucru ilogic și în dezacord cu cuvintele profeților). Acest lucru doar ar fi dat apă la moară unei adunări care deja era firească, imorală și supusă dezbinărilor.

Mai degrabă, dintr-un loc al aducerii aminte și al rugăciunii, însemnătatea și îndemnurile cuvintelor lui Pavel aveau menirea să-i conștientizeze și să-i recentreze încă odată

pe credincioși asupra modelului pe care trebuie să-l urmeze un ucenic (acela a lui Hristos crucificat) împreună cu nădejdea bună (revenirea Domnului pentru înviere și împărăție) cât și a soluției de iertare în prezent prin sângele vărsat.

De aceea, acest pasaj din Corinteni despre Noul Legământ trebuie înțeles în contextul viitor al nădejdii și instaurării acestui legământ și beneficiilor lui cât și al îndemnurilor prezente pentru sfințire, perseverență pe cale pentru toți care sunt ucenici ai Domnului prin iertarea și credința în sângele Lui.